{"id":1995,"date":"2026-10-29T15:33:38","date_gmt":"2026-10-29T14:33:38","guid":{"rendered":"https:\/\/interferences-huntheater.ro\/2026\/?post_type=event&p=1995"},"modified":"2026-10-29T16:05:58","modified_gmt":"2026-10-29T15:05:58","slug":"prezentarea-celor-mai-recente-carti-ale-fundatiei-culturale-camil-petrescu","status":"publish","type":"event","link":"https:\/\/interferences-huntheater.ro\/2026\/ro\/events\/prezentarea-celor-mai-recente-carti-ale-fundatiei-culturale-camil-petrescu\/","title":{"rendered":"Prezentarea celor mai recente c\u0103r\u021bi ale Funda\u021biei Culturale \u201eCamil Petrescu\u201d"},"content":{"rendered":"

Jean-Guy Lecat<\/b>
\n<\/b>UN SPECTACOL, UN PUBLIC, UN SINGUR SPA\u021aIU | EGY EL\u0150AD\u00c1S, EGY K\u00d6Z\u00d6NS\u00c9G, EGYETLEN T\u00c9R<\/b>
\n<\/b>Volum bilingv rom\u00e2n-maghiar.<\/span><\/i><\/p>\n


\n<\/span><\/i>Traducere din limba francez\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103: <\/span>Ramona Tripa<\/b>
\n<\/b>Traducere din limba englez\u0103 \u00een limba maghiar\u0103: <\/span>Agneta Tamas<\/b><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

Seria <\/span>From Page to Stage<\/b> este realizat\u0103 \u00een parteneriat de <\/span>Funda\u021bia Cultural\u0103 \u201eCamil Petrescu\u201d \u0219i Centrul Rom\u00e2n OISTAT<\/span><\/i> (Organiza\u021bia Interna\u021bional\u0103 a Scenografilor, Tehnicienilor \u0219i Arhitec\u021bilor de Teatru) \u0219i \u00ee\u0219i propune s\u0103 ofere c\u0103r\u021bi fundamentale \u0219i albume de scenografie. Scopul acestei serii este acela de a crea o bibliotec\u0103 cu titluri de referin\u021b\u0103 pentru profesioni\u0219tii din domeniul artelor spectacolului, oferindu-le resurse teoretice \u0219i vizuale indispensabile profesiilor lor. Volumul \u201dCe este scenografia?\u201d de Pamela Howard este primul publicat \u00een cadrul acestei serii.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

JEAN-GUY LECAT<\/b> este un scenograf legendar, recunoscut mondial pentru revolu\u021bionarea rela\u021biei dintre teatru \u0219i public. Timp de peste 25 de ani, ca scenograf principal al regizorului Peter Brook, a transformat peste 200 de spa\u021bii neconven\u021bionale de pe glob \u00een locuri de spectacol \u2014 de la reinventarea Th\u00e9\u00e2tre des Bouffes du Nord din Paris, p\u00e2n\u0103 la decorurile pentru <\/span>The Mahabharata<\/span><\/i>. Distins cu premii interna\u021bionale pentru inova\u021bie \u00een arhitectura teatral\u0103, Lecat demonstreaz\u0103 \u00een aceast\u0103 carte cum orice spa\u021biu poate deveni o inim\u0103 vie a miracolului scenic.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

\n

Milo Rau<\/b>
\n<\/b>ARTA REZISTEN\u021aEI<\/b><\/p>\n

Traducere din limba german\u0103: <\/span>Ciprian Marinescu<\/b><\/p>\n

 <\/p>\n

Volum ap\u0103rut cu sprijinul ARCUB. Centrul Cultural al Municipiului Bucure\u0219ti<\/span><\/i><\/i><\/p>\n

 <\/p>\n

Arta rezisten\u021bei <\/span><\/i>de Milo Rau nu este doar o colec\u021bie de eseuri \u0219i interviuri, ci o invita\u021bie la reflec\u021bie asupra modului \u00een care teatrul devine un spa\u021biu al responsabilit\u0103\u021bii \u2013 un loc unde estetica \u0219i angajamentul politic nu se exclud, ci se \u00eentretaie, iar reprezentarea violen\u021bei devine necesar\u0103 pentru a ne reaminti cine suntem \u0219i pentru a ne preg\u0103ti pentru o lume mai pa\u0219nic\u0103.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

Volumul reune\u0219te texte \u00een care Rau \u00ee\u0219i analizeaz\u0103 mo\u0219tenirea intelectual\u0103 \u2013 de la Hannah Arendt la formele actuale ale realismului global \u2013 \u0219i arat\u0103 cum aceasta se traduce \u00een practic\u0103: \u00een spectacole, filme, procese, \u00eent\u00e2lniri artistice \u0219i colabor\u0103ri interna\u021bionale. Un dialog amplu cu criticul de teatru Marijn Lems dezv\u0103luie proiecte concrete, dar \u0219i visuri despre un teatru care nu doar reflect\u0103 realitatea, ci o transform\u0103, din Rwanda p\u00e2n\u0103 \u00een Irak, \u0219i din Amazonia brazilian\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een Elve\u021bia \u0219i Belgia.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

Prefa\u021ba semnat\u0103 de Sibylle Berg plaseaz\u0103 crea\u021bia lui Milo Rau \u00een istoria artei politice, subliniind rolul teatrului \u00een confruntarea cu fragilitatea social\u0103 \u0219i moral\u0103 a prezentului.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00centre manifest \u0219i confesiune, acest volum ne aminte\u0219te c\u0103 teatrul este, \u00een cele din urm\u0103, o art\u0103 care ne permite s\u0103 tr\u0103im acolo unde revolu\u021biile au e\u0219uat, dar \u0219i un loc \u00een care comunitatea se reinventeaz\u0103, iar fic\u021biunea devine gest politic.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

MILO RAU<\/b> este regizor, dramaturg \u0219i teoretician elve\u021bian, cunoscut pentru spectacolele sale interna\u021bionale \u0219i filmele care \u00eembin\u0103 documentarul, arta politic\u0103 \u0219i ritualul colectiv. Prin proiectele sale radicale, precum <\/span>Tribunalul Congo, Oreste la Mosul <\/span><\/i>sau <\/span>Ultimele ore ale lui Ceau\u0219escu<\/span><\/i>, Rau transform\u0103 teatrul \u00eentr-un spa\u021biu al confrunt\u0103rii etice \u0219i al reflec\u021biei asupra realit\u0103\u021bii contemporane. Este ini\u021biator \u0219i semnatar al <\/span>Manifestului de la Gent<\/span><\/i> \u0219i, p\u00e2n\u0103 \u00een 2024, a fost directorul artistic al Teatrul Na\u021bional din Gent (NTGent), Belgia.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

\u201dMilo Rau este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, unul dintre cei mai remarcabili \u0219i mai cunoscu\u021bi regizori de teatru \u0219i oameni de film ai momentului. Cu produc\u021bii precum Hate Radio, Five Easy Pieces sau Noua Evanghelie, Rau provoac\u0103 \u0219i divizeaz\u0103, st\u00e2rne\u0219te dezbateri \u0219i atinge cu precizie punctele nevralgice, ascunse, ale societ\u0103\u021bii noastre.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

Cum g\u00e2nde\u0219te \u0219i lucreaz\u0103 Milo Rau? Cum arat\u0103 viziunea sa asupra unui teatru al viitorului? \u0218i, mai ales, cum pot fi puse \u00een practic\u0103, at\u00e2t \u00een domeniul artistic, c\u00e2t \u0219i \u00een cel social, principii din Manifestul de la Gent precum faptul c\u0103 \u201enu mai este vorba doar de a reprezenta lumea, este vorba de a o schimba\u201d. Scopul nu este reprezentarea realului, ci ca reprezentarea \u00eens\u0103\u0219i s\u0103 devin\u0103 real\u0103. Acestea sunt \u00eentreb\u0103rile care ne-au interesat \u0219i pe care le-am discutat \u00eentre noi \u00eenainte de a lua leg\u0103tura cu Milo Rau. Cu at\u00e2t mai ferici\u021bi, ba chiar entuziasma\u021bi suntem de faptul c\u0103 textele reunite \u00een acest volum de eseuri ne ofer\u0103 o nou\u0103, extins\u0103 \u0219i solid\u0103 cale de acces c\u0103tre opera lui Milo Rau. Am g\u0103sit r\u0103spunsuri inteligente \u0219i nuan\u021bate la diversele noastre \u00eentreb\u0103ri, dar \u0219i o abunden\u021b\u0103 de materiale care pot alimenta \u00eenc\u0103 \u0219i mai multe discu\u021bii.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

Studierea \u00een profunzime a textelor lui Milo Rau reprezint\u0103 o surs\u0103 de autentic\u0103 pl\u0103cere. Aceasta se datoreaz\u0103 umorului s\u0103u, erudi\u021biei, teoriilor \u00eentemeiate pe experien\u021b\u0103, apelului la compasiune \u0219i imagina\u021bie, precum \u0219i formul\u0103rilor sale care sunt adesea remarcabil de lucide. Ne face o mare pl\u0103cere s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219im cu voi, dragi cititori, reflec\u021biile \u0219i sugestiile inteligente ale lui Milo Rau cuprinse \u00een acest volum.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

Anne Wieser \u0219i Bettina Spoerri (editoarele edi\u021biei \u00een limba german\u0103), prim\u0103vara anului 2023<\/span><\/i><\/p>\n

 <\/p>\n

\n

Jacques Lecoq<\/b>
\n<\/b>CORPUL POETIC. LEC\u021aII DE CREA\u021aIE TEATRAL\u0102<\/b><\/p>\n

Seria: <\/span>ESEURI, CRONICI, \u00ceNSEMN\u0102RI TEATRALE<\/b>
\n<\/b>Coordonatorul seriei: <\/span>Octavian SZALAD<\/b>
\n<\/b>Traducere din limba francez\u0103: <\/span>Ana Maria MIH\u0102ILESCU<\/b>
\n<\/b>Titlu original: <\/span>Le corps po\u00e9tique<\/span><\/i><\/p>\n

\u00a9Funda\u021bia Cultural\u0103 Camil Petrescu pentru edi\u021bia \u00een limba rom\u00e2n\u0103 (2026)<\/span>
\n<\/span>\u00a9 Jacques Lecoq \u00een colaborare cu Jean-Gabriel Carasso \u0219i Jean-Claude Lallias \u00a9 Actes Sud, 1998<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

De la \u201emimodinamic\u0103\u201d la \u201egeodramatic\u0103\u201d, de la masca neutr\u0103 la marile teritorii dramatice (melodram\u0103, <\/span>commedia dell\u2019arte<\/span><\/i>, bufoni, tragedie, clovni), Jacques Lecoq ne poart\u0103 \u00een c\u0103l\u0103toria \u0218colii sale, invit\u00e2ndu-ne s\u0103 urm\u0103rim, pas cu pas, \u00eentregul s\u0103u demers pedagogic.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

\u201e\u00cen domeniul pedagogiei teatrale, Jacques Lecoq este un maestru, \u00een sensul propriu al termenului. Pedagog cu un punct de vedere clar asumat asupra lumii \u0219i a mi\u0219c\u0103rilor sale, asupra teatrului \u00een ceea ce are universal, el constituie un \u201epunct fix\u201d care a ajutat mul\u021bi studen\u021bi s\u0103 se pozi\u021bioneze, s\u0103 se descopere, \u201es\u0103 se \u00eenal\u021be\u201d, timp de aproximativ patruzeci de ani, respect\u00e2ndu-\u0219i totodat\u0103 particularit\u0103\u021bile legate de cultur\u0103, istorie, imaginar, mijloace sau talent.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

Aceste pagini invit\u0103 cititorul la o c\u0103l\u0103torie r\u0103bd\u0103toare \u0219i sigur\u0103 \u00een inima celor doi ani de \u0218coal\u0103. Cartea, concentrat\u0103 pe principiile care structureaz\u0103 o pedagogie teatral\u0103 elaborat\u0103 de-a lungul experien\u021belor, a prins form\u0103 dup\u0103 multe luni de interviuri. Jacques Lecoq ne conduce pas cu pas, cu vocabularul s\u0103u plin de imagini \u0219i precis, spre limitele propriei sale c\u0103ut\u0103ri: aceea a surselor de crea\u021bie care pot fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite de to\u021bi. Cu r\u0103bdare \u0219i generozitate, el explic\u0103, indic\u0103 la cotiturile drumului eventualele obstacole, derapajele, impasurile\u2026 R\u0103m\u00e2ne \u00een alert\u0103, fascinat de anumite enigme ale raportului dintre om \u0219i cosmos, enigme din care ia na\u0219tere jocul teatral\u201d.<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

Jean-Gabriel Carasso \/ Jean-Claude Lallias<\/span><\/i><\/p>\n

 <\/p>\n

JACQUES LECOQ (1921\u20131999)<\/b> a fost unul dintre cei mai influen\u021bi pedagogi de teatru ai secolului XX. Fondator al faimoasei sale \u0219coli de la Paris (1956), a revolu\u021bionat arta scenic\u0103 prin conceptul de teatru fizic. Pornind de la sport \u0219i kinetoterapie, Lecoq a demonstrat c\u0103 legile mi\u0219c\u0103rii sunt indisolubil legate de cele ale emo\u021biei. Metoda sa original\u0103 \u2013 bazat\u0103 pe observarea naturii, masca neutr\u0103 \u0219i dinamica elementelor \u2013 transform\u0103 actorul dintr-un simplu interpret \u00eentr-un creator autonom. Mo\u0219tenirea lui Lecoq continu\u0103 s\u0103 modeleze teatrul contemporan mondial, form\u00e2nd genera\u021bii de arti\u0219ti care au redescoperit c\u0103, pe scen\u0103, totul \u00eencepe cu un corp \u00een mi\u0219care.<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Lansare de carte<\/p>\n","protected":false},"featured_media":1990,"template":"","meta":{"inline_featured_image":false,"site-sidebar-layout":"default","site-content-layout":"","ast-site-content-layout":"default","site-content-style":"default","site-sidebar-style":"default","ast-global-header-display":"","ast-banner-title-visibility":"","ast-main-header-display":"","ast-hfb-above-header-display":"","ast-hfb-below-header-display":"","ast-hfb-mobile-header-display":"","site-post-title":"","ast-breadcrumbs-content":"","ast-featured-img":"","footer-sml-layout":"","ast-disable-related-posts":"","theme-transparent-header-meta":"default","adv-header-id-meta":"","stick-header-meta":"default","header-above-stick-meta":"","header-main-stick-meta":"","header-below-stick-meta":"","astra-migrate-meta-layouts":"set","ast-page-background-enabled":"default","ast-page-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-5)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}},"ast-content-background-meta":{"desktop":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"tablet":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""},"mobile":{"background-color":"var(--ast-global-color-4)","background-image":"","background-repeat":"repeat","background-position":"center center","background-size":"auto","background-attachment":"scroll","background-type":"","background-media":"","overlay-type":"","overlay-color":"","overlay-opacity":"","overlay-gradient":""}}},"event_country":[],"event_language":[],"event_age_limit":[],"event_studio":[],"event_type":[104903],"class_list":["post-1995","event","type-event","status-publish","has-post-thumbnail","hentry","event_type-eveniment-gratuit-ro"],"lang":"ro","translations":{"ro":1995,"en":1997,"hu":1989},"pll_sync_post":{},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/interferences-huntheater.ro\/2026\/wp-json\/wp\/v2\/event\/1995","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/interferences-huntheater.ro\/2026\/wp-json\/wp\/v2\/event"}],"about":[{"href":"https:\/\/interferences-huntheater.ro\/2026\/wp-json\/wp\/v2\/types\/event"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/interferences-huntheater.ro\/2026\/wp-json\/wp\/v2\/event\/1995\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/interferences-huntheater.ro\/2026\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1990"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/interferences-huntheater.ro\/2026\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1995"}],"wp:term":[{"taxonomy":"event_country","embeddable":true,"href":"https:\/\/interferences-huntheater.ro\/2026\/wp-json\/wp\/v2\/event_country?post=1995"},{"taxonomy":"event_language","embeddable":true,"href":"https:\/\/interferences-huntheater.ro\/2026\/wp-json\/wp\/v2\/event_language?post=1995"},{"taxonomy":"event_age_limit","embeddable":true,"href":"https:\/\/interferences-huntheater.ro\/2026\/wp-json\/wp\/v2\/event_age_limit?post=1995"},{"taxonomy":"event_studio","embeddable":true,"href":"https:\/\/interferences-huntheater.ro\/2026\/wp-json\/wp\/v2\/event_studio?post=1995"},{"taxonomy":"event_type","embeddable":true,"href":"https:\/\/interferences-huntheater.ro\/2026\/wp-json\/wp\/v2\/event_type?post=1995"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}