Într-o zi, în interiorul unei familii, violența habituală a soțului față de soție escaladează într-un femicid. Bărbatul o ucide zdrobindu-i capul cu un fier de călcat. Femeia zace moartă pe podea, însă moartea ei nu este de ajuns: nimeni nu o crede. Așa că femeia, prizonieră în imaginea grotească de „înger al casei”, este forțată să se ridice și să revină la aceeași rutină: curățenia, treburile casnice, gătitul pentru fiul și soțul ei și îngrijirea soacrei bătrâne. În fiecare dimineață, familia ei o găsește moartă și nu o crede. În fiecare dimineață, ea se ridică din nou, deschide cafetiera moka, strânsă prea tare, și începe iar să îndure violența soțului, depresia fiului și neputința soacrei, care, în loc să-și condamne fiul despotic și brutal, îi plânge de milă. În fiecare seară, femeia moare din nou, ca într-un cerc al iadului, unde chinul nu se oprește niciodată. În lumina difuză a casei adormite, îngerul își scutură tivul halatului și încearcă să zboare, dar nu i se acordă decât intenția de a zbura.
Coproducție: Piccolo Teatro di Milano – Teatro d’Europa / Teatro di Napoli – Teatro Nazionale / Châteauvallon-Liberté Scène Nationale / Les Célestins Théâtre de Lyon / Comédie de Clermont-Ferrand / La Scène Nationale d’ALBI-Tarn / Le Cratère, Scène Nationale d’Alès en Cévennes / L’Estive, scène nationale de Foix et de l’Ariège / Théâtre + Cinéma Scène nationale Grand Narbonne / Théâtre de l’Archipel, scène nationale de Perpignan / Théâtre Molière, Sète – Scène Nationale Archipel de Thau / Le Parvis, National Theatre of Tarbes Pyrénées / Compagnia Sud Costa Occidentale / Carnezzeria